P-amandoua parinte?

Stabileşte popa Stan, că-i mai trebuie de iarnă
Vreo două care cu lemne, până nu-ncepe să cearnă
Se foieşte, se codeşte, cum să facă cum să dreagă
Cere sfat la preoteasă, la pădure când să meargă.

Hotărăsc ei dimpreună, cu fătuca lor Zorica
Ca să plece într-o vineri, că de post e ziulica.
Boi ţepeni, nevoie mare, are popa… că-i belşug,
Pe Prian şi pe Juncan, numai buni de tras la jug.

La pământ să culce lemnul şi să-l urce apoi în car
Ia cu el sluga din curte, pe Ion, la minte rar
Este însă zdravăn tare şi cu lipici la femei
Chiar preoteasa-l doreşte şi din ochii îi sar scântei.

Şi Zorica, fată mândră, ochi i-aruncă din pridvor
Cum robote prin ogradă, plin e sufletul de dor,
Este tânără, frumoasă, ar dori la piept s-o strângă
Ochii văd, inima cere, tot oftând gata să plângă.

Şi soseşte şi sorocul, când să plece după lemne
Dimineaţă însorită, timp frumos, aşa dă semne
La căruţă boi înjugă, Ion sluga din poveste
Cel mai tare în amor, la fete şi la neveste.

Lângă el se-nvârte popa, ca prâsnelul de voios
Îl zoreşte cu glas tare, dar la nevastă duios.
Ies din curte, dar în poartă şi-aminteşte că n-a luat
Cele două toporişti, pentru crengi de curăţat.

„Mergi Ioane, tu de cere, la cucoana preoteasă
Cele două securele ce le-am pus de ieri pe masă,
Căci ne trebuie-n pădure, prin lăstăriş de arţar
Şi să tăiem crengi mai mari la copacii de stejar!

Până soseşti tu cu ele, eu în drum lângă căruţă
Îmi răsucesc o ţigară, mai hodinesc olecuţă!”
Ion pleacă înspre curte, dar de parc-ar fi Păcală
Se născu la el în minte... o românească zicală.

Mai hâtru, de felul său, dar şi supărat pe soartă
Ion merge la femei, popa îl aşteaptă-n poartă,
Când le vede zâmbitoare, cu roşeaţă în obraz,
Uită sluga de topoare, ducă-se-n pustiu necaz.

Pe Zorica ar strângea-o, oasele de i le-ar rupe,
Iar pe maică-sa ar ţuca-o, că-i zglobie ca o vulpe.
Le priveşte printre gene, pe gânduri nu şede mult,
„Mă trimise taica popa, pe-amândouă să vă… ţuc!”

Deşi-n altă-mprejurare, poate c-ar fi fost de-ajuns
Un cuvânt şi-o vorbuliţă, la o dragoste pe-ascuns,
Dar aşa pe tam-nisam, nu şi nu, femeile sar ca arse
„Măi Ioane, eşti nărod, eşti şi tu de-al lui Tănase?”

„Nu mă credeţi, frumuseţi, dar să-l întrebăm pe popa
Căci exact aşa îmi zise, ce mai colo… hopa-hopa!
Să vă ţuc cât pot de tare, dar pe rând căci nu se poate
Să mă lupt cu amândouă. Stai Zorico nu te zbate!”

Şi din curte strigă-n drum, cât s-audă părinţelul,
Îşi simţea fioru-n trup, îi vibra tot sufleţelul.
„P-amândouă? Zi, părinte!”, zice Ion cu voce nouă,
Iară popa îi răspunde: „Sigur, taică, pe-amândouă!”

Balada unui bețiv

Foaie verde trandafir,

Beau de zece zile-n șir,

Beau și cânt până cad lat,

Să se știe unde am stat.

Foaie verde ș-încă o bere,

Palinca e o plăcere,

Dar și vinul Murfatlar,

Azi beau pahar după pahar.

Foaie verde de coniac,

Am băut și sunt buimac,

Vodca nu o părăsesc

Sticla până n-o golesc.

- Foaie verde, măi Ioane,

Scoală odată, bețivane,

Că ai adormit în șură

Și duhnești a băutură!

- Lasă-mă, Marie-n pace,

Eu beau numa fiindcă-mi place,

Și te rog nu mă-nerva

C-am să-ți spun vreo câteva!

Anunt matrimonial

"Sunt tânără, frumoasă, cu două facultăţi,
Cu multă şcoala vieţii şi alte-abilităţi,
C-un corp ca de zeiţă sculptat de meşteri greci
Şi milioane-n bancă, în jur de douăzeci,
Mi-e părul blond ca spicul din lanul copt de grâu
Şi-mi curge-ncet, pe umeri, ca cel mai paşnic râu,
Obrajii-mi sunt doi gemeni, aprinşi ca nişte maci,
Mi-e mijlocul de viespe şi-s tare lungă-n craci,
Am vilă în Bucale, chiar în buric de târg
Şi-o firmă de succesuri, unde muncesc cu sârg,
Apar în almanahe, dar numai pe coperţi,
Şi bag în buzunare mulţime de experţi.,
Conduc un Jeep Cherokee, culoare roş-aprins,
Şi niciodată-n viaţă vreun tip nu m-a atins,
Că-s, vorba lui nea Mişu, fecioară între sfinţi,
Deşteaptă şi cuminte că nu prea strâng din dinţi,
Dar nu am pus anunţul c-aş vrea să mă mărit,
Nici vorbă nu-i de asta, că încă n-am tâmpit,
L-am pus aşa, de sanchi, să mă fălesc un pic,
Şi mai ales de-a naibii, că vreau să vă oftic!"

La Pasti

Astazi în sufragerie
Dormitau pe-o farfurie,
Necajite si mânjite,
Zece oua înrosite.

Un ou alb, abia ouat,
Cu mirare le-a-ntrebat:
- Ce va este, fratioare,
- Ce va doare?
Nu va ninge, nu va ploua,
Stati gatite-n haina noua,
Parca, Dumnezeu ma ierte,
N-ati fi oua...
- Suntem fierte!
Zise-un ou rotund si fraise
Lânga pasca cu orez.
Si schimbindu-si brusc alura,
Toate-au început cu gura:
- Pân'la urma tot nu scap!
- Ne gateste de parada.
- Ne ciocneste cap în cap
Si ne zvârle coaja-n strada...
- Ce rusine!
- Ce dezastru!
- Preferam sa fiu omleta!
- Eu, de m-ar fi dat la closca,
As fi scos un pui albastru...
- Si eu unul violet...
- Eu, mai bine-ar fi sa tac:
Asa galben sunt, ca-mi vine
Sa-mi închipui ca pe mine
M-a ouat un cozonac!...

Sarbatori fericite!

Balada lui Gigi in Dubai

Pe un tron de aur, tocmai în Dubai,
Unde merge lumea plină de parai,
Se frământă Gigi şi nu-i vine-a crede,
Când la Al-Jazeera ştirile el vede,
Căci comentatorul spune răspicat
Că, la el în ţară, a fost condamnat.
Îşi face în grabă trei sau patru cruci
Şi, în timp ce-njură, îi apar clăbuci
Pe la colţul gurii, ochii stau să-i iasă
Ambii din orbite. Inima îl lasă...
Însă camerista i-aduce-ntr-o pânză
O bucată mare, proaspătă, de brânză.
Orologiul bate, în alt fus orar,
Oare cine sună pe un celular?
„Eu sunt, fă, tâmpito, ce nu mă cunoşti?
Sunteţi hahalere, sunteţi nişte proşti,
O s-aveţi, de-acuma, rating, proasto, ciuciu
Şi vă lasă Ghiţă fără de serviciu,
Lasă-mi microfonul şi mai tacă-ţi clanţa,
C-o făcu de oaie, în ţară, Instanţa,
Lasă-mi microfonul, să audă Crin
Că, atâta vreme cât sunt peregrin,
Să îşi ia adio, să-şi scoată din minte
C-o să mai ajungă dânsul preşedinte,
Să nu se aştepte să-i trimit „mălai”,
Chiar de-mi prisoseşte aici, în Dubai.
Eu prin România nu o să mai calc,
Nici de mă invită Ţiriac la Balc...”
Când moderatoarea vrea să-l întrerupă,
Răcneşete Becali: „După mine! După...”
„Nu se poate, Gigi, cât eşti tu de darnic,
Intervine unul, pe un ton slugarnic,
Zic că nu se poate să fii condamnat,
Să trăieşti departe, precum un damnat.
Cred că îţi dai seama cine-s, după ton...”
„Te ştiu hahalero, tu eşti Aghaton!”
Aghaton se-ntoarce către invitaţi:
„Ăsta este Gigi, vă rog să-l scuzaţi!”,
Zice el atuncea, cu o voce gravă
Şi începe iarăşi să-l ridice-n slavă!

Felul de a fi la români

Ești român și toți te știu,
 Că faci tot,...dar prea târziu.
Bei ceai numai când strănuți,
Faci duș doar atunci când puți,
Bați femeia-n ”stele verzi”
Și-o iubești doar când o pierzi.
Doar când o-nșeli îi duci flori,
Mergi la doctor doar când mori.
Te rogi doar când dai de greu,
N-ai casă da'ți iei BMW-eu.
Juri că nu mai bei, promiți
Însă doar când beat vomiți.
Uiți de neamuri ani și ani,
Le suni doar când nu ai bani.
Vii la bine, fugi la greu
Ești român, ce Dumnezeu!

Cantece haioase

Cariola, curiola



În lacul Baikal nu poti sã faci baie
Cãci sarpele Boa te prinde de coa−
−riola coariola coariola coariola.


În muntii din Tatra sedea un pandur
Si striga la lume pupati−mã-n cu−
−riola curiola, curiola, curiola

Cizmarul în Franta împinge cu sula
Românul mai smecher împinge cu pu−
−riola puriola puriola puriola.

Când trenul opreste în garã Peris
Eu beau o cico si merg sã mã pi−
−riola piriola, piriola, piriola.

Vlad Tepes al nostru avea un cusur
Când prindea un turc îi bãga teapa−n cu−
−riola curiola, curiola, curiola.

Chiar Stefan cel Mare în luptã la Soci
A prins o turcoaicã si−a tras−o de flo−
−riola, floriola, floriola, floriola.

În Africa neagrã sunt serpi în copaci
Ce rãu e acolo când vrei sã te ca-
riola, cariola, cariola, cariola.

În Spania cactusii cresc pe araci
Ce bine e−n Spania când vrei sã te ca−
riola, cariola, cariola, cariola.

În China chinezii în loc de "Bon jour"
Întâi dau din coadã apoi dau din cu−
−riola curiola, curiola, curiola.


În Franta−o "fetitã" de vrei s−o sãruti
Îi dai o bomboanã si poti s−o si fu−
−riola, furiola, furiola, furiola.



Ceata noastra




Gaşca noastră cea fudulă (dulă)...
Aşezată'n cap de (ce mă?) ... masă
Consuma mâncare' a leasă
Consuma mâncare' a leasă

Brânză albă ca o coală (coală)...
O mănânci de ţi se (ce mă?) ... pare,
Că e bunătate mare.
Că e bunătate mare.

Mititei cu ardei iute,
Cum mănânci îţi vine'a (ce mă?) ... spune,
Ah, ce de bucate bune!'.
Ah, ce de bucate bune!'.

Ţuică de Piteşti bălaie (laie)...
De te scărpina la (ce mă?) ... limbă,
Dispoziţia ti-o schimbă.
Dispoziţia ti-o schimbă.

Fripturică de boboci (oci)...
Cu garnitură de (ce mă?) ... ceapă
De îţi lasă gura apă.
De îţi lasă gura apă.

Mere, pere, cozonaci, (naci)...
Să mănânci până te (ce mă?) ... culci
De'atâtea bucate dulci.
De'atâtea bucate dulci.

Cui meniu n'a plăcut (cut)...
Apăi muma lui sa'i (ce mă?) ... facă
Altceva care sa'i placă.
Altceva care sa'i placă.

Fata mamii sta pe prispă (prispă)...
Cu mâna bagata-n (ce mă?) ... oală
S-o spele pe din afară.
S-o spele pe din afară.

Fata mamii cea fudulă (dula)...
Umbla noaptea după (ce mă?) ... peşte
Că în baltă ei nu creşte.
Că în baltă ei nu creşte.

Baietelu face baie (baie)...
Şi se scărpină la (ce mă?) ... ceafă
Că este cam rece-n apă.
Că este cam rece-n apă.

Două babe ş-una slută (slută)...
Au plecat ca să se (ce mă?) ... plimbe
Aerul să îl mai schimbe.
Aerul să îl mai schimbe.

N-au făcut nici bine-un tur (tur)...
Le-a intrat o ţeapă-n (ce mă?) ... gleznă
Că era-ntuneric beznă.
Că era-ntuneric beznă.

Balada basinii

Aţi văzut prea bine că la consultaţii
Doctorii te-ntreabă despre emanaţii.
Vor să ştie totul: abundenţă, faze,
Unii le zic "vînturi", alţii le zic "gaze".

Dar sã nu vă mire dacă medicina
Studiază astăzi foarte mult "băşina".
Fiindcă, biologic, pentru toti e clar,
A băşi e-un lucru foarte necesar.

Toată lumea bese, asta-i axioma
Nu intereseazã sunet sau aroma.
În privinţa asta toti sîntem la fel

Floarea nobilimii, preoţi, prinţi, prinţese,
Papa de la Roma bese şi iar bese.
Îns-o chestiune trebuie-nţeleasã
Fiecare bese, dar la el acasă!

Fără martori merge, tare sau încet,
Nimeni nu-ţi dictează să te beşi discret.
Vrei rafale scurte sau prelungi să sune
Treaba ta, eşti liber, poţi să faci si spume!

Şi chiar dacă nimeni nu-ţi stă împrejur,
Poti să beşi în lege, pînă pici in cur.
Eticheta cere, însă, să fii pudic
Bunul simţ pretinde să nu beşi în public.

Ce-ar fi, bunăoară, s-auzi pe cutare
C-a băşit in public doamna nu-ştiu-care
Sau că domnişoara, profesoara X,
S-a băşit în clasă, ieri la 9 fix?

Cum ar fi privite, sau calificate,
Ar mai fi prestigiu, autoritate?
Cine le-ar mai crede fiinţe gratioase?
Ar fi socotite niste băşinoase.

Dar mă-ntorc acuma iar la medicină
Să-ţi rişti sănătatea pentru o băşină?
Să n-o laşi să iasă dacă eşti în public,
Fiindcă eticheta cere să fii pudic

În privinţa asta sînt păreri mai multe,
Cine-ar sta pe toate să le mai asculte?
Astfel, după unii poţi să beşi oricît
Dar să ştii la vreme să le strîngi de gît.

Poţi să fii acelaşi om cu demnitate
De le dai tăcut drumu-n libertate
Asta-i o părere, una dintr-o mie
Dar morala spune că-i ipocrizie.

Ce deosebire între om si cal
Ar mai fi atuncea sub aspect moral?
Când te-arăti în lume demn, gras si frumos
Iar realitate esti un băşinos?

Câţi nu sunt din ăştia care bes de zor,
Parcă ştii vreodată ce-i la curul lor?
Dar rămîne lege că e indecent
Să slobozi la gaze pe eşapament.

Fie, cu morala nu te poti certa
Dar mai vine gazul fără voia ta.
Suieră si geme, cu prelung ecou
Iar tu ai neşansa să fii la birou.

În astfel de cazuri, spune, ce te faci?
Să recurgi la scuze sau să te prefaci?
Din experienţă eu vă spun cinstit
Că nicicînd in viaţă nu am îndrãznit

Să recurg la scuze, ar fi fost mai rău
Sã roşească lumea toată-n jurul meu
Am tîrşîit un scaun, am făcut ceva,
Ca să nu se creadă c-am băşit cumva.

Şi oricît s-ar spune că sînt ipocrit
S-au făcut si alţii că n-au auzit.
Chiar şi-ndrăgostiţii cînd admiră luna,
Cu sau fără voie, scapă cîte una

Dar cu-o tuse seacă, bine regizatã
Sau cu-o melodie mai pe nas cîntată
Fac să se ascundă tot, a poezie,
Chiar şi nedorita, scurtă gălăgie

Ce-a trecut prin maţe şi s-a dus in vînt
Si care ne-ncurcă viaţa pe pămînt.
Dar astfel de cazuri cînd ipocrizia
E asociată chiar cu poezia,

Crime moraliştii nostri le socot.
Căci morala-şi bagă nasul peste tot.
În final, tot omul se întreabă trist:
Să asculţi de medic sau de moralist?

Sunt un pacatos, parinte

La parintele Vintila
Vine-Arvinte, cam sfios
Si se roaga: - Fie-ti mila
De un suflet pacatos!

Chiar in saptamina mare
Cind tot omul e smerit
Si posteste cu-ndurare,
Uite, am pacatuit !

-Ai furat ? intreaba popa
-Nu prea sfinte! Fara vrere
M-am dat raului si hopa
In gradina c'o muiere !

-Vai de mine, vai de mine...
Greu pacat ai savirsit...
Insa daca-mi spui cu cine,
Poate vei fi mantuit.

-Nu pot, a raspuns Arvinte
Sa-mi fac chinul si mai greu
Nu pot s-o divulg Parinte
Ca ma bate Dumnezeu !

......Era'nalta si frumoasa,
Parul blond si ochi de jar,
Gura dulce,voluptoasa,
Dintii de margaritar...

-Nu cumva ai fost cu Tantzi
Din Smirdan, de peste drum ?
-Nu pot s-o divulg ca Domnul
Ma trazneste chiar acum !

.....Si-avea flori la cingatoare,
Trup de crin imbobocit,
Mijlocel de fata mare,
Numai buna de iubit..

-Poate-ai fost cu Mitza Creatza
Cea usoara ca un fulg ?
-Cere-mi tot, ba chiar si viata,
Insa nu pot s-o divulg !

......Durdulie, 'mbujorata,
Numai cintec, numai joc,
Cind te-a strins in brate-odata,
Ai simtit in vine foc !

-Mai Arvinte-ai fost cu Leana
Care sade pe Neptun ?
-Oh! Degeaba-mi zgindari rana,
Fiindca tot nu pot sa spun !

.....O comoara tainuita,
Fruct in dragoste scaldat,
Toata plina de ispita,
Toata plina de pacat!

- Bine,du-te ,mediteaza,
Si vii miine mai dispus,
Domnul sa te aibe-n paza!
-Sarut dreapta ! Si s-a dus .

Ajungind in colt, ca vintu'
S-a-ntilnit cu Calistrat
Care ntreba: -Ei, Prea Sfintul
De pacat te-a dezlegat ?

-Inca nu ! raspunse Arvinte
Foarte vesel si vioi,
Dar aflai de la Parinte
Inca trei adrese noi !

Somnoroase sedinte

Somnoroşi ca nişte molii,
Senatorii se adună,
Se afundă în fotolii
Noapte bună!

Numai Geoană mai vorbeşte,
Pe când PSD-ul tace,
Doamna Vlas ne linişteşte -
Dormi în pace!

Trec ca gâştele prin ape
Prin proiectele de lege,
Fie-vă Parchetu-aproape
Să vă lege !

Şi a ţării datorie
Se ridică pân ’ la Lună.
Totu-i vis şi armonie...
Noapte bună !

Tamponarea a III-a

Iata vine-un tramvai rosu , cu un jeep in varful lui,
Lucescu privind la dansul se facu-n obraji galbui.
Cam asa fu intamplarea, cu tramvaiul , toti o stim,
Dar ne-au mai scapat detalii, hai s-o dezvoltam putin.

Intr-o zi de miez de iarna, da-nsorita ca in mai,
Mergea linistit pe sine vatmanul cu-al sau tramvai.
Si aluneca la vale ca pe Clabucet cu placa
Spre pasajul Basarab, dar venind dinspre Apaca.
Si mergand asa voios, cand nu se putea mai bine,
Zari jeepul lui Lucescu ce parea parcat pe sine.
-Tu esti Mircea?!......-Da vatmane!...-Te rog da-te de pe sina
De nu schimb intr-o gramada de fier vechi a ta masina
Dar nepasator Lucescu a ramas asa de-a latul
Nestiind ca fix spre dansul se-ndrepta "acceleratul".
Si a claxonat vatmanul, a pus frana da-n zadar,
Mircea se gandea pesemne: "De ce Rat e titular"?!
Nici n-a auzit claxonul c-asculta la RadioZU,
Cu volumul dat la maxim , Adele cu " Someone like you".
Iar in cateva secunde treaba deveni nasoala
Caci pe jeepul lui Lucescu scria.... "dauna totala"
Nestiind ce se-ntamplase,tremurand de nervi din buze
Mircea-si reveni cu greu ,si-ncepu ca sa se scuze:
-Eram aplecat vatmane, mi-asezam in jeep un pres,
Cand te-ai prins c-o iau in stanga, nu puteai sa dai un "flash"?!
-O , tu nici visezi Lucescu, cati in cale mi s-au pus
Un Logan , doua BMW-uri si un Jeep al unui rus
Eu la toate le-am dat "flash"-uri, in oglinzi nu s-au uitat,
N-au vrut sa stea pe-a lor banda si acum stau la remat.
Ca vatman am experienta si la Varna si-n Oituz
Bine,...n-am condus tramvaie, doar troleu si-autobuz.
-Tu habar n-ai cine sunt, am Ucraina la picioare
-Deocamdata esti sofer , la picioare-ai trei pedale.
Decat s-asculti RadioZU si sa stai cu presu-n mana,
Mai bine erai atent si-apasai pedala "frana".
-Ce-am sa-i spun eu la nevasta cand o sa-mi dea telefon?
-Raspunzi si spui ca masina i-ai facut-o "acordeon"
-Bai vatmane, vin la tine, simt ca mi-am pierdut rabdarea
- Ca sa poti sa vii la mine, cheama-ntai "descarcerarea".
Si-n timp ce se tachinau despre-acest ambuteiaj
In zgomot de girofare vine primul echipaj.
Coboara un politist, gras, care putea a mici
-Va salut, agent Popescu.Ce s-a intamplat aici?
Vatmanul coboara primul, spre a povesti "minunea":
-Un degajament al sinei a produs extorsiunea.
Pe la ora 2 parca, nu am mai putut frana,
L-am lovit si dupa care, v-am mai spus....puteti uita.
Si nici nu-i dau RCA-ul, sa isi puna pofta-n cui,
Sa-i plateasca Shaktior-ul, nu eu, c-a fost vina lui.
Fara sa se uite-n spate, a tras stanga, brusc , cu patos,
La fel de brusc cum Bianca a plecat de la Capatos.
-Minte domnu’ politist, nu a fost doar vina mea
M-a vazut de la Apaca, si daca vroia ...frana
Dar eu nu intru-n scandaluri, sunt un antrenor model,
Nu injur, nu scuip arbitri; Si acasa sunt la fel
Si copii mei sunt pasnici, fix la fel ca tatal lor,
Razvan nu bate pe nimeni, nici ca om, nici c-antrenor.
Asa ca imi cer iertare, sa uitam ce s-a ‘ntamplat
Iarta-ma c-am facut stanga, si te iert ca n-ai franat.
Si cam ast-a fost povestea, insa stiti care e baiul?!
Mircea n-a avut bilet dar s-a plimbat cu tramvaiul...!
PS:
Auzind, Rinat Akhmetov a ramas si el perplex
Ca a dat peste Lucescu un tramvai la Artifex!
via RadioZU

Scrisoarea III - Baiazid vine cu trenul

Iata vine-un tren in gara, si opreste la peron
Baiazid coboara primul cu o sticla de sifon.
- Vai ce cald e la Rovine, parca suntem in Sahara,
E atata naduseala ca abia se vede gara.
Jos, in semn de bun venit, il asteapta niste fete
Ca sa-i dea paine cu sare, insa el e mort de sete.
Barbierit si dat cu gel turcu'-a asortat cravata,
In culori galben cu rosu, cum e steagul lu' Galata.
Elegant nevoie mare se indreapta spre bufet
Cautand sa-si ia o bere sau de nu un suc la pet.
Tacticos deschide usa si intreaba bodyguard-ul:
- Nu mai am nici un ban cash,as putea plati cu cardul?
- Ba, tu m-ai vazut mai fraier, bag de seama ca ma injuri,
Sau e vreo diversiune, si-ai intrat aici sa furi.
Ce dracu e ala card ? Daca vrei un suc la pet,
Ori il cumperi cu lovele , ori te trecem pe caiet.
Insa cred ca vanzatorul o sa-ti spuna ca frumos,
Ar fi sa platesti tu sucul, chiar acum cu banii jos.
Caci daca te prinde Mircea ,tare mi-ar fi greu sa cred
C-o s-apuci tu ziua-n care sa platesti ce-ai pe caiet.
- Nu am bani!!!..., ti-am zis odata. Nu auzi, sau esti retard?!?
Am ajuns sa mor de sete , ca nu stiti ce-i ala card ?!
Plin de nervi tranteste usa ,la bufet, si iese afara,
Unde-o silueta vaga il asteapta langa gara.

- Tu esti Mircea?... - Da-mparate, ce nu ma mai recunosti?
Uiti c-ati mai venit odata si-ati plecat ca niste prosti?
Acum vad c-ati venit iara, dar cu trenul, fara cai.
Ori vreti sa ne furati tara, ca-n "Rapirea din Serai"?
N-ai vazut ca te-asteptara pe peron vreo trei femei?
Ce dracu'ai fugit de ele?,..esti virgin? Sau poate gay?

- Am venit cu gand de pace, n-am venit sa ne luptam,
Ma gandeam la sah sau table c-am putea sa ne-nfruntam.
-vCum vrei tu draga sultane, dar cu miza as vrea.Ce zici?
Daca eu te bat pe tine atunci nu mai vii pe aici.
- De acord, jucam cu miza. Dar as vrea daca te bat
Sa renunti la tronul tau, si sa fiu eu imparat.
Si-si dadura regii mana, in semn ca sunt de acord,
Cine-o fi mai bun ramane, singur peste tara, lord.

Si au renuntat ostenii si la sabii si la gloabe,
Si-au decis sa se intreaca intrun campionat de table.
Baiazid sigur pe sine se-nvartea de nerabdare
Sa arate tuturor cine-n zaruri e mai tare.
- Mircea, astazi am bulan.C-am visat azi-noapte-n cort.
O sa joc chiar si la Loto, c-am vazut ca e report.
Sunt prea bun la jocul asta, adversarii intra-n transa,
Cand incep sa dau cu zarul..Ai sa vezi, n-ai nici o sansa.
Ai sa-ncepi sa-ti plangi de mila, sa ma rogi sa joc lejer,
Ca sunt mult mai bun la table ca la tenis Federer.
- Cum spui tu draga sultane.Fara sulita si cal,
Hai sa ne-nfruntam la table, si vorbim noi la final.
Acum vad ca tu te lauzi , dar eu tac , nu zic nimic
O sa vada intrega tara, cine-i bun ,(pe blog la Flick)...
Si-ncepura ei sa joace cu avant si ca la carte
Dar deja devine clar ca norocu-i intr-o parte.
Dadea Mircea numai duble, zaruri mari din loc in loc,
Turcul n-apuca sa mute ca iesea mereu din joc
Orice-ar fi facut sultanul nu putea sa-toarca soarta
Cand vroia sa-si bage-o piesa, Mircea facu' deja poarta.
Baiazid negru la fata privea ceasul lui cu quartz,
Si vazu ca de trei ore Mircea-l tine numa-n martz.
Plin de nervi, cu ochii rosii, el sopteste aproape stins:
- Mircea , gata, nu mai joc.Recunosc ca mai invins.
M-ai distrus cu stilul tau, unde naiba-i invatat
Sa joci table asa de bine, nici o linie nu ti-am luat?!?

O!...., de-ai stii tu Baiazide cand am invatat eu table,
Nu stiam nici sa spun "mama" si mergeam in patru labe.
Si-am jucat la gradinita, generala, si-n liceu,
Si-n camin la facultate jucam singur pe veceu.
Si-n armata, cu racanii, cand era o zi torida,
In loc sa tragem cu arcul, noi trageam cate-o partida.
Si mi-am invatat si calul.Daca-i dau ovaz ca mita,
Chiar si el poate da duble, de-i pun zarul in copita.
Deci n-ar exista vreo scuza, c-acest joc eu sa nu-l stiu
De la Decebal incoace il jucam din tata-n fiu.
- Mircea, ai un pic de mila. Te-as ruga macar sa-mi lasi
Zece lei sa am la mine, ca sa dau pe tren la nasi.
Recunosc, esti bun la table, si ai castigat o lupta.
Dar razboiul inca nu, ai grija ca viata-i scurta.
Ai sa mai auzi de mine , ne vom revedea, sunt sigur.
Si-atunci tu te vei preda la spahii de unul singur.
Am sa fac din Baiazid unul dintr-acele nume,
Care , cand va fi rostit, se va teme o-intreaga lume...

- Baiazid, mai taca-ti gura, de ma pun la mintea ta,
Te fac sa dispari in ceata,la fel ca Elodia.
Vei conduce-ntreaga lume cand o fi-n Miami frig,
O s-ajungi tu la putere ca Dinamo-n Champions League.
Tu nu vezi cat esti de mic? Chiar de porti pantofi cu toc,
Tot nu esti la fel de-nalt ca si prim-ministrul Boc.
Hai, mai bine ia-ti ostenii, sa nu deie Necuratul,
Sa treaca de ora trei si sa pierzi acceleratul.
Caci daca te prind pe-aici iti aplic vreo trei opinci
De te vede intreaga tara la Stiri de la ora cinci.

Si zicand acestea Mircea se ridica de la masa
Luand cutia lui cu table, tacticos o baga-n plasa.
Si zambind pleca agale,iar in sinea lui decide:
- Poti sa faci orice in viata, daca-ai zaruri masluite!

Plugusorul 2012

Ahooo! Ahooo! IT-işti şi fraţi
Şi utilizatori logaţi,
Staţi puţin şi nu tastaţi,
Lăsaţi oale şi cârnaţi
Şi urarea lecturaţi!

Netu-i full şi site-u-i fain
Să dea Domnu’ bani online,
Sănătate, slană-n pod
Zeci de giga de download!

Fericire şi-un ciubuc,
Mii de like-uri pe Facebook,
Mail-uri multe, fără spam,
Licenţe gratis, fără bani,

Un An Nou, bogat, prosper,
Să ne dai şi nouă share.
Pocniţi din emoticoane
Să se-audă până-n vale !

La anul si LA MULTI ANI !

Balada fetelor de altadata

Multe s-au schimbat cu timpul. Unele doar “in mai prost”,
Chiar şi fetele sunt altfel, nu mai sunt deloc ce-au fost.
Inainte erau tandre, mai cuminţi, mergeau la şcoală
Acum au ca singur scop, să bage bărbaţii-n boală.

In trecut te-ar fi iubit de veneai c-o floare-n dar,
Astăzi nu au timp de flori, stau prin mall sau la solar.
Dădeai gata orice fată c-o cutie de bomboane,
Acum unele iţi cer să le pui chiar silicoane.

In trecut ieşeau prin parcuri, la plimbare, dar acu’,
Ele nu mai vor pe bancă, ci pe boxe in Bamboo.
Te rugai intens de vre-una ca s-o plimbi prin parc in noapte
Acum vin şi câte zece, dacă au ai tăi Q7.

In trecut de te plăcea, iţi scria destul de des
Bileţele de amor, nu-ţi lăsa “offline” pe mess.
Nu aveai poze cu ea, o puteai vedea doar “live”.
Acum poţi s-o studiezi şi pe “Facebook” şi “Hi5″

Atunci de-o scoteai la film, aşteptaţi la braţ troleul
Azi stă la telenovele dacă n-o scoţi cu BMW-ul.
Seara, la prima-ntalnire, i-arătai ceru-nstelat
Acum ii arăţi tavanul, că deja ai dus-o-n pat.

Pe-atunci nu ştia ce-i “shopping”, nu işi lua haine din mall
N-avea firme preferate… se ducea la croitor.
Atunci nu aveam mobile, aşteptai in frig o fată.
Acum ii dai SMS :”Am ajuns.Cobori odată?!?”

Ce frumos era-n trecut, când vorbeam de viitor
La un suc la o terasă, nu direct in dormitor.
Ne doream c-acele vremuri să nu treacă niciodată,
Unde sunt?, unde s-au dus?… fetele de altădată.

Oana Criste
CLUJ - NAPOCA
ROMANIA

Urare de Craciun

Si pentru ca tot se apropie Carciunul, va dorim sa aveti masa imbelsugata cu urmatoarele:

Tuica de Pitesti balaie,
Ce te mangaie la ... limba
Dispozitia iti schimba!
...
Branza buna de Trapista
Scoasa chiar acum din ... lada
Cine vrea, poate sa vada!

Sunca alba ca si-o coala,
Cum mananci, cum ti se ... pare
C-ai pofta de mancare!

Mici facuti cu ardei iute
Cand mananci iti vine-a ... spune,
Doamne, ce bucate bune!

Fripturica de manzoc
Cu garnitura de ... varza
La stomac sa nu te arda!

Mere , pere, cozonaci
Sa mananci pana te ... culci
De atatea fructe dulci!

Tort cu nuca cat caciula
Care scoala-n sus si ... masa
Daca nu intreaga casa!

Cui meniul n-a placut,
Apai, mama lui sa-i ... faca
Alt meniu care sa-i placa!

Sarbatori fericite! :)

Dilema

Am o dilema interesantă
Sa-mi iau nevastă, să-mi iau amantă
Amanta nu mă ia la zor
Dacă fumez în dormitor
Iar dacă vin la dânsa beat
Se bucură, că-s bun la pat
Amanta nu mă face prost
Si nu mă-ntreabă unde-am fost
Si nu face pe aroganta
Deci… avantaj AMANTA!

Nevasta dacă-mi este greu
Sade mereu la capul meu
Si îmi gateste zi de zi
Si are grija de copii
Nevasta este doar a mea
N-o foloseste cine vrea
Si nu face nicicând pe proasta
Deci… avantaj NEVASTA !

Amanta are-un stil complex
Si stie totul despre sex
N-are migrene când o vreau
Si orice-i fac nu zice ”au”
Amanta-i ca si sclava mea
Si orisiunde ies cu ea
Nu face pe interesanta
Deci… avantaj AMANTA!

Nevasta tine banii mei
Si cheltuie putin din ei
Dacă-s bârfit sau înjurat
Imi tine partea imediat
Nevasta-i echilibrul meu
Repară tot ce mai stric eu
WC-ul, usa sau fereastra
Deci… avantaj NEVASTA!

Vai, cât de fericit as fi
O lege nouă de-ar veni
De soată să nu divortez
Dar si amanta s-o păstrez
Sa stau cu ambele femei
Sa jucăm seara … remi-n trei
Dar! Cu două soacre m-ar lua dracu..
Deci avantaj…..BURLACUL !

Sobolanul si pisica

ȘOBOLANUL ȘI PISICA

Ori de câte ori Ileana, face biata vreo greseala,
Maica-sa o dojeneste si-i mai face si-o morala:
-Fa Ileana, fii cuminte, de nu esti ascultatoare
Iti va creste drept pedeapsa o pisica-ntre picioare!

Timpul Îsi torcea fuiorul, dar Ileana n-avea frica,
Ca desi gresea Întruna, nu-i crestea nici o pisica.
Dar veni si-o zi de iarna, când cuprinsa de-un fior
Observa ca-ntre picioare Îi crescu un pufisor.
Si plângea cu-atâta jale, zi de zi, seara de seara,
Ca vedea crescând pisica si-o va face de ocara.
Dar când jalea-i fu mai mare, Întâmplarea-n cale-i scoase
Pe Ion venind din deal, de mai sus cu doua case.

-Ce-i cu tine, fa Ileana? Nu-ti veni cumva sorocul?
-Ma Ioane, nu-i nimica, dar m-a parasit norocul.
Si apoi din vorba-n vorba, povesti de-a fira-n par
Intâmplarea cu blestemul si amarul adevar.

-Nu-i nimica, fa Ileana, si pe mine-acum un an
Ma tot blestema mamica, de-mi crescu un sobolan.
Si sa vezi ce mare este, când Înalta capul chel,
Ca din cioareci el Îmi face un adevarat castel.

Si ce-ai zice tu, Ileana, dac-am da noi sobolanul
Sa-l Înghita pisicuta? Ne-am mai potoli amarul.
-Fie, Îi raspunse fata, dar sa nu-mi faca vreun rau
Ca ti-ar fi pacat si tie si te-ar bate Dumnezeu.
Treaba n-a fost prea usoara, pisicuta era mica,
Insa cu bunavointa si putina vaselina
Reusi pe pisicuta
S-o vada cu gura plina.

Si atunci, de bucurie, striga Ileana-nveselita:
-Brava tie, mai Ioane, da-i sa-nghita, da-i sa-nghita!
Si morala ne Învata ca-ntr-o gura de pisica,
Intra viu si iese mort orice sobolan Îi pica!

Mama lui (de) Stefan cel Mare

Intr-o era neagra, intr-un vechi castel,
A luat-o la vale un club maricel.
Plange si suspina suflarea stelista
Nu mai are spirit, si-acum zace trista...
Fara sa-si dea seama, clubul lor iubit
A plecat cu Gigi si n-a mai venit.
Ochii ros-albastri vor ca sa mai vada
Galeria Stelei cum a fost odata!
Ghencea sta sa cada, Steaua sta moara.
"Steaua-i a lu' Gigi", spun ei intr-o doara.
Dar si-aduc aminte cine ii vegheaza,
Marius si cu Gica ii imbarbateaza.

Galeria Stelei, rupta-n jumatate,
Se trezeste brusc.. parca-s niste soapte.

Eu sunt, Gica Hagi, Zeul tau iubit,
Eu am fost la Steaua si nu v-am ranit!
Soarta noastra fuse crunta asta data
Marea mea echipa a fost sfaramata!
Dar deschideti ochii... avem meci acus
Stiti ce-i ala DERBY? ... zi-le Lacatus!

Batrana peluza, deodata ingheata.
- "Cand jucam in derby, voi erati in viata!
Va ordon trezirea, cat sa mai dormim?
Steaua suntem noi, si n-o sa murim!"

Un spirit se-nalta si Hagi zambeste.
Galeria Stelei deodata traieste.
Isi deschid plamanii si inspir-adanc.
"Sa mergem in Groapa!", e sloganul sfant!

Si Stefan cel Mare-i satul de proteste...
Dar acum nu-i timp... zi-le tu maestre!

"Ii rog in genunchi pe fani sa revina?"
Se-aude o voce trista in surdina!
E vocea lui Dinu, ce tremura-n jale
Noi nu suntem sute, suntem milioane!!!

"Aici e Dinamo"... apare un steag!
Apare o toba, un banner pe gard...

Un cantec se-nalta, o voce rasuna!
Si ca-ntr-o chemare, 15 mii se-aduna!

Si-o sa fie derby. Si-o sa fie tare.
E Dinamo - Steaua in Stefan cel Mare.
Si-unii or sa planga, si-altii or sa cante!
Si or sa renasca spiritele SFINTE!

via http://www.sport.ro/liga-1/sa-fie-derby-mama-lui-de-stefan-cel-mare-poezie-de-jale-si-dor-de-fotbal.html

Noi vrem gazon!

Cu ghete noi, marcaj pe post,
Sărind pe ei de la-nceput,
Zadarnic ne-am zbătut,
Suntem slăbuţi, chiar n-are niciun rost!
N-avem atac, n-avem blazon,
E poate cel mai slab sezon,
Bănel aleargă iar cât doi,
Terenul zici că-i muşuroi,
Avem confort, scaune moi
Dar vrem gazon!

Chiar dacă stadionu-i nou,
Plin de lumini şi e curat,
Nici "seminţarii" n-au intrat,
Mă simt ca-ntr-un cavou.
E compromis acest sezon,
Ne-au "cocoşat", s-avem pardon,
Şi bosniaci, şi albanezi,
Şi tinerii luxemburghezi,
Şi-acum ne plângem, încă breji
Că vrem gazon.

Oprescu este mulţumit,
Peşcheşul gras îi intră-n cont,
Bani mulţi se văd la orizont,
Puhoi de lume a venit.
Suntem sătui de-atât trombon,
Francezii totuşi au "raison"
Jucăm pe câmpul de cartofi
Nisipul intră în pantofi,
Şi-am triumfa, victorioşi
De-ar fi gazon.


(c) copyright 2011 Portia de Râs

Examen juridic

Şi veniră din Craiova
Şi din Iaşi, din Roşiori
Toţi juriştii, toţi maeştrii
Şi-ai dreptăţii slujitori
Unii slabi, cu favorite,
Alţii sluţi ca Tutankamen
Toţi veniră cu tomuri şi cu scripte
Să asiste la examen.
Sala-i plină de discipoli
Şi celebrităţi savante
Numai capete ilustre
Şi figuri interesante
Când deodată Domn Profesor
Chel şi cu priviri absente
S-adresează cu prestanţă
Unei nostime studente:
-Cum e termenul juridic,
Zise el zâmbind agale,
Dacă eu aş pune mâna
Sub rochiţa dumitale?
Fata roşie ca macul
Dup'o scurtă meditare
Îi răspunse:
- Este maestre
Atentatul la pudoare!
Foarte bine! a spus maestrul,
Însă fii bună şi spune
Dacă dumneata, mi-ai face
Mie, aceiaşi chestiune,
Cum e juridiceşte
Denumirea-n trei cuvinte?
Şi răspunse domnişoara:
Profanare de morminte!